Peruanii mananca mult, foarte mult si extraordinar de mult. Aceasta nu este, insa, lucrul care ar trebui sa te sperie. Altceva ar trebui sa iti creasca adrenalina si anume, felul haotic, dar absolut fascinant in care acest popor combina mancarea.

Un mic-dejun normal in Peru arata cam asa:  mai intai este musai nevoie sa iti imaginezi o portie de mancare mare cam cat Casa Poporului; aceasta contine muuult, dar muuuuult orez asezat pe doua foi de salata peste care s-au mai adaugat cartofi prajiti, un copanel de pui cu doua feluri de sosuri, plus alte vreo cincizeci de leguminoase pe care oricat te vei stradui, n-ai nicio sansa sa reusesti sa le identifici. Si asta nu este tot. La felul doi al micului dejun, urmeaza un fel de ciorba in care pastele plutesc relaxate. Mai multe detalii, insa, gasesti mai jos.

Cartofi si orez cat cuprinde

Daca mergi in vacanta in Peru, nu te astepta sa stii intotdeauna ce ai in farfurie. Ai noroc daca identifici feliile de cartof, tochitura de carnati sau boabele de fasole. Acest lucru se intampla si din cauza faptului ca tuberculul de cartof este originar din America Latina unde a fost diversificat si "clonat" pana s-a ajuns la sute de varietati. De aceea, de multe ori, nici nu te prinzi ca ceea ce mananci este un "ingenuu" cartof. 

Acelasi lucru este valabil pentru numeroase alte legume printre care si fasolea. Iti recomand, insa, sa mananci cu incredere la restaurantele peruane deoarece preparatele acestora sunt mai mult decat delicioase. Si, o sugestie: nu te interesa prea mult asupra modului de preparare a diferitelor delicii culinare. S-ar putea sa apara surprize . Chichea (se citeste "cicea"), de exemplu.

Chichea este o bautura de culoare mov inchis, facuta din porumbul de aceeasi culoare. In epocile mai indepartate, din pacate, nu chiar atat de indepartate, aceasta bautura se prepara prin fermentatie. Boabele de porumb erau masticate de catre locuitorii din Anzi si lasate, mai apoi, la macerat intr-un recipient. Astfel, rezulta lichidul mov pe care peruanii il apreciaza foarte mult si pe care il consuma la fiecare masa. E adevarat, are un gust interesant, insa, te-am avertizat, procesul de preparare nu ar merita detaliat.

Daca este picant, este peruan

Peruanii sunt innebuniti dupa orez. Il combina cu absolut toate felurile de mancare in fiecare dimineata, la pranz si, bineinteles, seara. Mancarea nu este mancare daca nu se gaseste in farfurie si jumatate de kilogram de orez. Asa spun ei. Despre acest obicei culinar exista mai multe legende. Una dintre ele spune ca orezul a ajuns vedeta in America Latina dupa razboaiele mondiale cand asiaticii au imigrat pe acest continent. Dupa cum singur vei observa, japonezii si chinezii care s-au stabilit in Peru de cateva generatii, au reusit foarte rapid sa isi "implementeze" propria maniera de a manca si au deschis numeroase restaurante in care, de atunci, se intampla fara incetare orgii culinare cu orez.     

Prevad ca deja te-ai si saturat de orez, asa ca sa trecem la mancarurile adrenalitice care, de fapt, ne intereseaza. Daca esti in perioada de extremisme stomacale, poti opta pentru ceviche (citit "sevice"). Este un produs culinar care contine fructe de mare, peste, alge, un pic de lamaie si un sos picant. Trebuie sa stii ca ingredientele din farfuria ta de ceviche sunt exact cum le-a lasat pe ele Oceanul Pacific, adica total crude. Numai sosul despre care vorbeam le confera un gust special si foarte "focos". De ce "focos"? Ma vad in greseala. Am zis sos picant? Scuze. Voiam sa spun foarte picant, nemaipomenit de picant, inimaginabil de picant.

Muschi saltarat

Daca totusi stomacul tau nu este chiar atat de extremist si este doar pretentios, atunci iti recomand lomo saltado (in traducere adaptata "file saltarat"). Muschiul de vita se taie in bucatele mici, se rumeneste, se adauga ceapa, cartofi prajiti si nelipsitul ardei iute. Apoi se pune pe un platou enorm dupa care se serveste. Garantez ca este delicios si, in plus, nu se aseamana cu nimic din ce ai mancat pana acum cu toate ca ingredientele, in mod absolut paranormal, sunt foarte usor de identificat.

Dar sa nu iti faci o idee gresita! Peruanii au multe mancaruri pe care stomacul european le poate recunoaste. De exemplu, pollo a la brasa (pui la rotisor). Si asa ajung la o alta fixatie a peruanilor: carnea de pui. Daca ar fi dupa ei, puiul este printre singurele fiinte care meritau sa fie salvate de Noe pe arca lui, pe celelalte vietati peruanii considerandu-le aproximativ neinteresante. Dovada stau numeroasele produse culinare din pui pe care vei avea ocazia sa le degusti in Peru.

Porcusor de guinea la rotisor

Fiecare regiune din Peru are felurile ei specifice de mancare. As avea nevoie de vreo luna intreaga ca sa le enumar pe toate. Un singur cuvant numai: cuy, in traducere exacta- porcusor de guinea. E, porcusorul de guinea este mancarea traditionala din Anzi. Copt cu mare grija, cu putin sos, evident, picant si asezonat cu ceapa si cartofi fierti sta sacrificat in farfuria peruanului andin. Nu, nu suna la protectia animalelor ! Mai bine stai numai sa-ti mai spun ca porcusorul de guinea este originar chiar din America Latina unde a fost dintotdeauna folosit pentru consum. Abia acum cateva secole a fost adus in Europa pe post de animal de casa/companie.  

Recomandari

Gasesti foarte multi carucioare special adaptate pentru gatit. Acesta este un fel de fast-food marca Peru si merita sa incerci macar o data din deliciile ambulantilor. Si nu uita sa negociezi pretul. Mancarea nu are un pret fix , iar peruanii incerca sa profite cat mai mult de pe urma europenilor.

Pentru mai multe informatii despre turismul culinar, citeste despre Spania, China, Franta, iar despre destinatii exotice aici.

In jungla amazoniana din Peru